Viitor sumbru pentru separatistii Transnistreni

             Pastrarea neutralitatii si dezvoltarea relatiilor economice cu CSI reprezinta solutia conflictului transnistrean, considera apropiatii regimului de la Moscova.. In discursurile lor se subliniaza ca pozitiile aparent contradictorii ale Chisinaului sint motivate de situatia geopolitica foarte complicata a Republicii Moldova. Moldova se afla astazi in centrul unor contradictii sistemice serioase dintre diferite modalitati de abordare a problemei securitatii europene. Tara este divizata, negocierile cu Tiraspolul sunt blocate de doi ani, iar la toate acestea se adauga complicatiile legate de suspendarea participarii Rusiei la Tratatul privind fortele conventionale din Europa, precum si razboiul informational si interpretarile divergente privind identitatea statala si nationala a Moldovei.
            Presedintele Republicii Moldova a promis schimbari in bine in privinta conflictului transnistrean si a declarat ca politica euroterapiei s-a dovedit cel mai bun remediu pentru tara, insa numai alaturi de neutralitatea statului, a carei recunoastere din partea Rusiei, Ucrainei, UE si SUA a cerut-o.

            Marea problema este ca regimul de la Chisinau nu difera in chip esential de cel de la Tiraspol, nu ofera un model de democratie si deschidere proeuropeana, care sa motiveze Occidentul sa se implice mai activ in zona. Voronin foloseste Transnistria ca un termen de comparatie favorabil pentru el, pentru a abate atentia de la abuzurile propriei guvernari, in plus declara ca nu are nevoie de Uniunea Europeana daca pretul integrarii Moldovei l-ar constitui abandonarea Transnistriei.

Blestem pentru Italia

 In tarile civilizate, cand primesti votul de neincredere, indifferent cine esti, Monica Macovei, Guvern, Camera Deputatilor, Senatul, iti iei traista in bat si faci loc altora care au mai multa experienta sau pregatirea si disponibilitatea de a veni inlocul tau.

Azi, Romano Prodi, care a demisionat la 24 ianuarie pentru ca nu a obtinut votul de incredere in Senat, s-a prezentat la palatul prezidential pentru a semna decretul pentru dizolvarea Parlamentului si pregatirea scrutinului pentru un nou mandat.
            Potrivit procedurii constitutionale, Giorgio Napolitano i-a primit marti seara pe presedintii celor doua Camere, pentru ca fara acordul lor Parlamentul nu poate fi dizolvat.
            Potrivit presei, scrutinul ar urma sa se desfasoare la 13-14 aprilie, exact la doi ani de la alegerile legislative precedente, care l-au adus la putere pe Romano Prodi. Dreapta are un avantaj major in sondaje, la 20 de luni de la preluarea puterii de catre Romano Prodi. Silvio Berlusconi, in varsta de 71 de ani, se va prezenta pentru a cincea oara in fata electoratului pentru a conduce coalitia de dreapta si se va confrunta cu Walter Veltroni, in varsta de 52 de ani, primar al Romei si liderul noului Partid Democrat (PD), care a respins ideea de a conduce o coalitie ampla de centru-stanga, asa cum a facut Romano Prodi.
            Daca centrul-stanga merge divizat, victoria lui Berlsuconi e asigurata si de vina va fi partidul democrat, a declarat Walter Veltroni nemultumit partidele din fosta coalitie de centru stanga, care acopera un spectru foarte larg, de la comunisti pana la catolicii de centru.
            In curand va incepe campania electorala care va oferi partidelor ocazia de a critica actuala politica a imigratiei, care a dus la numeroase crize, culminind cu cazul romanului Mailat si decretul de expulzare a cetatenilor europeni, care ii viza in special pe romani.
            Nici stinga italiana nu se arata concilianta cu imigrantii. Walter Veltroni, actualul primar al Romei, este cel care, imediat dupa incidentul Mailat, a afirmat ca nici politia, nici autoritatile locale nu pot stopa infractiunile comise de imigranti, fortand guvernul sa emita decretul de expulzare a cetatenilor europeni care ameninta securitatea publica.

Iar KOSOVO…

Nu mai este nici un dubiu că recunoaşterea independenţei unilaterale a provinciei Kosovo va reprezenta “o încălcare a Actului final de la Helsinki”, text care protejează integritatea teritorială a statelor, şi “o încălcare a rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU” care a încredinţat administrarea provinciei, Naţiunilor Unite în 1999.

Liderii de la Priştina intenţionează să proclame independenţa provinciei Kosovo în cursul lunii februarie, probabil la 16 februarie, iar majoritatea statelor europene sunt dispuse să recunoască aceste demers.

Mai mult, un astfel de gest nu va aduce nici un avantaj practic populaţiei albaneze din Kosovo, deoarece Moscova “va împiedica în mod sigur” aderarea noului “stat” la ONU, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) sau în alte organizaţii internaţionale.

De asemenea, statele care vor recunoaşte independenţa Kosovo vor avea relaţii “tesnionate” cu Rusia, fără a fi previzibil în ce va consta reacţia Moscovei.

Deci şi noi, cetăţenii europeni cu iubire de pace şi prosperitate, facem un apel, mai mult decât unul disperat, la reanalizarea tuturor situaţilor rezultate din proclamarea sau nu, a independenţei provinciei Kososvo. Trebuie căutat cu maximă atenşie cine are de câştigat şi cine are de pierdut din această afacere.

Ce poate urma după KOSOVO

Şi Rusia se teme de repercusiunile ce ar putea apărea în cazul în care Kosovo şi-ar declara independenţa, trebuind să îşi reconsidere poziţia faţă de regiunile separatiste Abhazia şi Transnistria, afirmă Serghei Mironov, preşedintele Consiliului Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus, relatează pagina online a agenţiei Itar-Tass.

“Trebuie să tragem concluzii şi să reconsiderăm atitudinea faţă de aceste teritorii din perspectiva situaţiei provinciei Kosovo”, declară Mironov.

La fel există un pericol şi cu teritoriile Româneşti din Covasna şi Harghita, cu teritoriile flamande din Belgia şi la problema basca din Spania.

Kosovo este un precedent internaţional foarte periculos, care va avea multe consecinţe imprevizibile. Multe regiuni europene doresc să îşi reconsidere relaţiile cu ţările în care sunt. În cazul proclamării independenţei Kosovo în mod unilateral, vom asista pentru prima dată după al II-lea Război Mondial la reconfigurarea frontierelor Europei.

Această declarare unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, împotriva voinţei Serbiei ar putea fi fitilul de la uriaşa bombă ce stă să explodeze într-un spaţiu european multicultural, divers şi prosper.

Înainte de a da curs unei pagini din istorie, istorie ce ne poate fi potrivnică trebuie să nu facem rabat la nici o cale diplomatică, la nici o secundă de tratative, la nici o rundă de negocieri. Să ne ţiuie în ureche la îndemnul de conciliere şi pace pe care ni l-a lăsat ca pe un testament sacru Papa Ioan Paul al II-lea: A trăi paşnic, începe prin a gândi paşnic.

Frica

Sentimentul de frică, cu siguranţă este unul care te face să îţi ascuţeşti cele mai fragile simţuri. Extrapolând puţin, la fel se întâmplă şi în cazul Serbiei care este pusă în situaţia de a pierde Kosovo. 

Cea de-a doua reuniune a Consiliului de Securitate legată de viitorul Kosovo s-a încheiat, din nou, fără rezultat. Rusia i-a avertizat pe liderii kosovari că acest teritoriu nu va fi niciodată membru al ONU. După cum se ştie în cazul Rusiei , care este membru permanent în Consiliu, are şi dreptul de VETO. În timp ce SUA şi Marea Britanie, care la fel sunt membri permanenţi ai consiliului de Securitate, şi-au reafirmat sprijinul pentru desprinderea Kosovo de Serbia. Responsabilitatea unei decizii va reveni, mai mult ca sigur, Uniunii Europene(care are în plan recunoaşterea suveranităţii Kosovo).
            Serbia nu va recunoaşte niciodata independenţa Kosovo şi îşi va apăra integritatea teritorială prin toate mijloacele democratice.

Liderul de la Belgrad a făcut apel la Consiliul de Securitate să respingă orice declaraţie unilaterală a independenţei formulate de albanezii de la Pristina.
            Tadici a precizat că un astfel de pas ar aduce haosul în Serbia, dar şi în Balcani. „Nimeni nu are dreptul să destabilizeze Serbia şi Balcanii cu decizii unilaterale ce ar avea consecinţe şi asupra altor regiuni măcinate de probleme asemănătoare”, a avertizat preşedintele sârb. Aviz amatorilor…

Cei mai Români dintre noi

Laszlo Tokes a ţinut o cuvantare în plenul Parlamentului European unde a desfiinţat România. Cine credea că este de bun augur, ruperea în două a minorităţii maghiare, s-a înşelat, şi fac trimitere directă la Preşedintele României, Traian Băsescu.Laszlo Tokes si-a inceput activitatea in Parlamentul European. (în limba maghiară) Ceea ce, aşa cum era absolut previzibil, nu e deloc benefic pentru România.
Reprezentantul României la Strasbourg, pentru că un eurodeputat ar fi de dorit să fie racordat la iniţiativele ţării care l-a trimis în capitala Uniunii Europene, aşadar, în fine, românul de etnie maghiară Laszlo Tokes a ţinut o scurtă cuvântare în plenul Parlamentului European. Unde, la fel de scurt, ne-a desfiinţat. “Ca una zicem şi alta facem şi că în România există legi discriminatorii. Asta în rezumat, tot pe scurt. Fiindcă Laszlo Tokes nu a vorbit decât un minut. Cu prevederile legale discriminatorii însă, e ciudat. UDMR-ul e bine mersi. La guvernare. În tribunale, am inteles eu, te poţi exprima în limba maternă. În instituţiile statului ROMÂN te poţi exprima şi poţi primi asistenţă chiar în limba Maghiară. Să fie oare vorba de politica de ponegrire a României de către unele cercuri oculte, austro-ungare cu sediul la Budapesta sau Viena.
Prin Ardeal am văzut o gramadă de plăcuţe inscripţionate bilingv.             Din toate cele de mai sus rezultă două concluzii. Una ar fi că Laszlo Tokes s-a manifestat pur şi simplu cu o răutate gratuită la adresa României. Adică a luat cuvântul aşa, ca să mai dea un ghiont imaginii ţării. S-a ridicat în două picioare şi ne-a făcut vai de capul nostru. Parcă totul era pus la cale de ceva timp înainte, de nişte minţi diabolice. Pe de altă parte, Tokes ştia că va fi preluat de media din ţară şi din străinătate. Nu numai de cea a ţărilor membre UE. Poate şi de cea din Moldova, de exemplu.

Rezultă: Laszlo Tokes nu a urmărit decât o provocare. Şi-a făcut încălzirea. S-a prezentat, şi-a pus cartea de vizită în faţa fiecărui europarlamentar.
            A doua concluzie. Sogor Csaba – membru al UDMR-ului cu acte în regulă – s-a trezit şi el să ţină isonul la cele interpretate de Tokes. Drepturi ale comunităţilor, păcate ale comunităţilor, bucurie mare, declarată, că poate vorbi în maghiară în Parlamentul European. Băsescu nu a ştiut ce face anul trecut, când l-a înghesuit în căruţa României spre UE pe Tokes?  Nu-şi dădea seama de ceea ce era evident pentru oricine?  Dorinta lui de a se răzbuna pe UDMR-ul care a contribuit la suspendarea sa a fost însă atât de mare, încât a primat. În privinţa României, compasiunea preşedintelui s-a manifestat printr-un calcul aritmetic: lasă că în jumătate de mandat parlamentar, nu se poate întâmpla mare lucru. Ramâne de văzut cât de lungi vor fi cei doi ani. Cât ne va consta ambiţia Preşedintelui? Va plăti el oare pentru experimentele de tip Mengelian?

 

Prostituţie Politică

Are să vă pară bizar, dar dacă obţinem un vot în plus, luăm poziţia animalului ce are dileme (o fi animal sau poziţie ?). Şi chiar dacă acum nu mai ţin bine minte exact data, Senatorul Ilie SÂRBU avea un proiect de hotărâre, care urma a fi promovat de către Consilierii locali PSD, ce viza GRATUITATEA pe transportul comun Timişorean, a pensionarilor şi în special a celor cu venituri modeste. La acea dată juvetele de dubă, omul care dirijează tramvaiele, troleibuzele şi autobuzele din Timişoara, prin RATT – Regie aflată în subordinea Primăriei Timişoara, a făcut o analiză demnă de invidie în ceea ce priveşte exactitatea cifrelor. Reieşea că RATT-ul are pierderi demne de compasiune. Deci ce gratuitate pentru pensionari…nici vorbă. Acum la doi ani, mai precis în acest an minunat electoral, nu numai că RATT-ul a găsit resursele, mai mult de atât acordă gratuitate şi studenţilor ???.  E drept deocamdată doar celor din Univ. Politehnică. Asta da lovitură de imagine pentru onor Primarele nostru. Felicitări Domnului STĂNESCU. Bravo CIUHI. Ce ieri nu era bun pentru că venea de la PSD azi e bun că e de la PNŢ-CD. Păi să mai zică cineva că nu avem şi noi PROSTITUATELE noastre.  

Înalta TRĂDARE

Azi, onor aleşii noştri din Camera deputaţilor, dezbăteau puternic pe marginea introducerii în Codul Penal a infracţiunii de “Înaltă Trădare”. Trădarea indiferent cum o iei tot TRĂDARE rămâne. Nu poate fi nici mai mică nici mai mare, nici mai înaltă nici mai scundă, nici mai subţire nici mai groasă. Când doi soţi se înşală, reciproc sau doar unilateral, tot de TRĂDARE e vorba. Se specula ca la art. 155 din CP (unde este stipulată infracţiunea de trădare), dacă este săvârşită de şeful statului în funcţie să se numească Înaltă trădare. Ori Traian Băsescu trebuia incriminat din prima zi de mandat. Peste 5 (cinci) milioane de Români au fost Trădaţi cu “SĂ TRĂIŢI BINE”. Bine că nu se mai gândesc ai noştri aleşi să scoată şi ÎNALTUL FURT sau ÎNALTA TÂLHĂRIE sau poate în viitor ÎNALTA CORUPŢIE. Mai şti ce ne aşteaptă…

Unirea…

Senzaional. În 1859 evenimentul important al vremii îl reprezenta idealul de unire a celor care aveau aceleaşi sentimente, simţiri şi trăiri. Se înfăptuia ceva… ce zguduia din temelii marile imperii, înaltele porţi la care de atâtea ori ne-am dus cu căciulile în mâini, cu capetele plecate, cu lacrimi în ochi şi cu mari rugăminţi. Aveam să demonstrăm că suntem o naţiune, avem coloană. Azi nu cred, sau mai bine zis nu-mi vine să cred că suntem în stare să mai facem să ţinem respiraţia tăiată înaltelor porţi. Ne-am vândut. Ne-am umilit. Ne-am fracturat coloana în mii şi mii de locuri. L-am vândut până ce şi pe Dumnezeu. Am pângărit orice idee de NEAM şi ŢARĂ. Măcar bine că avem sărbătoare. De unire. Atunci era ceva. Azi nu mai reprezintă nimic. Nici pe viitor nu vom mai şti de nimic. Pentru că nu o să mai avem nimic. Nici măcar căciuli cu care să ne ducem în mâini pe la înaltele porţi. Bine că avem taxe. Ocaua a devenit atât de mică încât nu mai poate fi măsurată decât cu DNA-uri. Cum ce este un DNA. Este o unitate de măsură a Preşedinţiei cu care se pot măsura potenţiali … atentatori la un post de Preşedinte. 

Cel mai de seama şi mai harnic…

Pe vremuri, se alegea conducător într-o comunitate, cel mai destoinic, cel mai gospodar, cel mai bine văzut, cel mai…cel mai, în foncţia de PRIMAR. În zilele noastre, dăm lecţii înaintaşilor şi pe lângă virtuţile enumerate mai sus punem candidaţii care respectă antecesorii şi nici nu îndrăznesc să candideze, motivul fiind unul cel puţin hilar. Nu vor să fie mai gospodari, mai destoinici, mai…mai. Poate doreşte actualul primar să se mai puturoşească, să se mai lenevească, să i se mai rupă de cetăţenii urbei, astfel încât să le dea şansă perdanţilor la foncţie. Fără luptă, fără stăruinţă, fără abnegaţie nu cade nimic din cer. Doar zăpadă, ploaie şi cele Dumnezeieşti.